Skip to content

Istoria Academiei

• Statutul oficial «Academia lui Moş Crăciun» la căpătat în decembrie 2001 în timpul vizitei în Republica Moldova a lui Santa Claus. El s-a întîlnit cu Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care a semnat certificatul de înființare în Republica Moldova a „Academiei lui Moş Crăciun”.

• În anul 2002 din Rusia oraşul Velichii Ustiug a fost primit certificatul, care confirmă dreptul „Academiei lui Moş Crăciun” de al reprezenta pe Ded Moroz şi interesele lui în Republica Moldova.

• Obiectivele Academiei – valorificare și promovarea personajului principal al sărbătorilor de iarnă, ridicarea statutului lui, organizarea evenimentelor, poşta lui Moş Crăciun

• În baza certificatului Preşedintelui Republicii Moldova din 22.12.2001 şi în baza contractului cu “Poşta Moldovei” Î.S. № 102 din 24.04. 2002 Fondul a primit dreptul exclusiv pentru a organiza „poşta lui Moş Crăciun” în Republica Moldova. Ţelul acestei acţiuni este oferirea posibilității fiecărui copil sau matur să îi scrie şi să trimită fără plată o scrisoare lui Moş Crăciun. Este suficient de scris pe plic ”pentru Moş Crăciun”, („Ded Moroz”, „Santa Claus”), se expediază fără timbru. Ca răspuns ei primesc de la el o scrisoare colorată, unică, specială. Datorită participării Î.S. „Poşta Moldovei”, copii trimit şi primesc scrisori GRATIS.

• Pentru stabilirea anumitor date concrete referitoare la caracterul lui Moş Crăciun s-au efectuat studii științifice. Pentru colaborare a fost invitată Academia de Ştiinţe a RM. Mulţumită anilor grei de muncă a profesorului folclorist – Nicolai Băieşu a fost posibil de a restabili până în cele mai mici detalii înfăţişarea şi costumul lui Moş Crăciun şi tot odată, simbolurile şi tradiţiile uitate de petrecere a sărbătorilor de iarnă, prezente în istoria poporului nostru.

Studiu elaborat de Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova

     Moş Crăciun este un arhaic şi complex personaj mitologic-folcloric. A existat, probabil, şi la strămoşii noştri traco-geto-daci.
     A simbolizat, iniţial, iarna geroasă, cu multă zăpadă, totodată “anul vechi”, “îmbătrânit” care cedează locul altui an “tânăr” – plin de viaţă. Despre aceste caliltăţi vorbesc elementele simbolice pe care Moş Crăciun le menţine şi astăzi: îmbrăcămintea călduroasă de iarnă (cojoc, căciulă, pâsle sau ciubote, mănuşi); culorile albă şi roşie ale îmbrăcămintei (albul semnifică zăpada, roşu – soarele ce “renaşte” la solstiţiul de iarnă); înfăţişarea de om bîtrân (barbă, mustăţi albe, toiag).


     Deci, apariţia, în ultimii ani, a culorii albastre în costumaţia tradiţională a lui Moş Crăciun este o aberaţie şi ideea trebuie respinsă.
     Într-o tradiţie folclorică veche, păgână, despre un cioban bogat şi bătrân, s-au introdus elemente creştine, astfel luând naştere povestea cu ciobanul Crăciun şi Maica Domnului.
     Se spune că era odată un cioban bătrân şi bogat, dar foarte rău la inimă, pe nume Crăciun. Într-o zi, în satul unde trăia ciobanul a ajuns o femeie necunoscută şi, venindu-i timpul să nască, a cerut adăpost la casa lui Crăciun. Acesta, neştiid că femeia era Fecioara Maria, n-a primit-o. Maria a găsit loc într-un grajd. Pe ascuns, soţia ciobanului, care era o femeie bună, a moşit-o pe Maria. Ca pedeapsă, Crăciun i-a tăiat soţiei mâinile de la coate. Maria a săvârşit o minune, lipindu-i mâinile la loc. Faptul acesta l-a uimit mult pe Crăciun. De bucurie că nevastă-sa a scăpat cu bine, ciobanul a aprins un rug, în jururl căruia argaţii şi toţi care mai erau în curte, au încins o horă. Apoi, Crăciun a făcut daruri Fecioarei Maria, pruncului şi tuturor celor prezenţi. Bătrânul s-a căit mult de fapta rea săvârşită de el, cerând iertare de la Maica Domnului, astfel Crăciun devenind “primul creştin”. A ajuns a fi cunoscut, totodată, ca “soţul femeii care a moşit-o pe Maria“, “sfântul care aduce daruri în ziua naşterii lui Iisus.”


     Apoi, chipul bătrânului Crăciun a împrumutat unele calităţi importante (bunătatea, dărnicia) de la Sf. Nicolaie, sărbătorit şi el în luna Decembrie (la 6/12).
     Despre legătura dintre Moş Crăciun şi Sf. Nicolaie vorbeşte şi faptul că numele personajului analog la englezi, americani şi alte popoare – Santa Claus, vine din lat. Sanctus Nicolaus (Sf. Nicolaie).
     Cei în etate spuneau copiilor că în noapte spre sărbătoarea naşterii Domnului, când ei dorm, Moş Crăciun intră prin horn şi le lasă daruri în ciorapii sau ghetele curate, puse anume în faţa sobei. Momentul acesta are şi rol educativ: îi făcea pe copii să-şi ţină îmbrăcămintea în ordine.
    Apoi, odată cu apariţia, în oraşe, a apartamentelor la blocuri şi a încălzirii centrale, situaţia s-a schimbat. Moş Crăciun a început să-şi pună darurile sub brazii împodobiţi (în apartamente).


     Mai târziu, comercianţii şi specialiştilor în publilcitate le-a venit ideea de a-l aduce în faţa copiilor pe Moş Crăciun adevărat, în carne şi oase (prin magazine, la serbări publice cu ocazia sărbătorii naşterii Domnului). Cu timpul, copiii, sau mai degrabă – părinţii lor, au dorit ca Moş Crăciun să-i viziteze şi acasă. Astfel, au apărut Moşi Crăciuni vii, profesionişti, angajaţi cu ora sau cu ziua de către magazine, instituţii etc. La început, aceştea erau agajaţi din rândul actorilor, mai ales celor şomeri. Apoi au apărut agenţii speciale cu cadre bine pregătite.
     Personajul Moş Crăciun există în mai multe vesiuni, în diferite ţări: Santa Claus la englezi, americani, ş.a., Per Noel la francezi, Ded Moroz la slavii orientali etc.


      În anii puterii sovietelor, la restructurarea începută în Uniunea Sovietică în 1985, Moş Crăciun (patronul imaginat al sărbătorii creştine a naşterii Domnului) a fost înlocuit aproape peste tot, în lagărul numit socialist, cu Ded Moroz al ruşilor (la noi, cu numele tradus – Moş Gerilă), însoţit de Snegurocika (Alba-ca-Zăpada; azi se mai inventează şi alte nume: Fulguţa, Nepoţica ş.a.), fiind transferate de la Crăciun la Anul Nou – sărbătoare considerată nereligiosasă, faţă de Crăciun. Deci, Alba-ca-Zăpada nu este caracteristică.
     În zilele noastre, Moş Crăciun îşi reia treptat funcţia pe care a avut-o cândva.

Nicolaie Băieşu, şeful direcţiei ştiinţifice folclor a Institutului de Literatură şi Folclor a Academiei de Ştiinţe a R. Moldova.

Email: [email protected] ©2021 – moscraciun.md. All rights reserved